Când vine vorba despre dinții de lapte, mulți părinți tind să creadă că nu sunt la fel de importanți precum cei permanenți. “Oricum se schimbă”, “nu contează dacă se cariază, vor fi schimbați cu cei definitivi” – sunt idei des auzite în cabinetele stomatologice. Dar adevărul este că sănătatea dinților de lapte influențează direct dezvoltarea armonioasă a copilului, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung.

1. Dinții de lapte au roluri esențiale în dezvoltarea copilului

Dinții temporari nu sunt acolo doar pentru a fi înlocuiți. Ei contribuie la:

  • masticație corectă: copilul are nevoie de o dentiție completă pentru a putea mânca eficient și variat;
  • vorbire corectă: sunetele se formează corect doar atunci când dinții sunt poziționați în mod adecvat;
  • ghidarea erupției dinților permanenți: dinții de lapte păstrează spațiul necesar pentru dinții definitivi;
  • dezvoltarea armonioasă a maxilarelor: presiunea exercitată de dinți asupra osului stimulează creșterea corectă a acestuia;
  • sănătatea generală: infecțiile dentare pot afecta starea generală a copilului.

2. Caria dentară la copii nu este ceva minor

Contrar ideilor greșite, cariile dinților de lapte pot provoca:

  • durere semnificativă;
  • dificultăți la mâncat și la somn;
  • infecții care pot afecta mugurii dinților permanenți;
  • teamă de dentist, dacă prima experiență este una dureroasă.

Un copil cu dureri dentare constante poate deveni irascibil, poate mânca mai puțin și poate avea un somn agitat. Toate acestea afectează ritmul de creștere și dezvoltare.

3. Vizitele la stomatolog trebuie să înceapă devreme

Primul consult stomatologic este recomandat imediat ce apar primii dinți de lapte, adică în jurul vârstei de 6 luni – 1 an. Această vizită nu este despre tratamente, ci despre:

  • familiarizarea copilului cu mediul;
  • consilierea părinților cu privire la igiena orală;
  • depistarea precoce a eventualelor probleme.

Vizitele regulate, de 2 ori pe an, ajută copilul să vadă stomatologul ca pe un aliat, nu ca pe o amenințare. Totodată, permit identificarea și tratarea timpurie a oricăror probleme.

4. Igiena orală se învață de mic

Educația privind igiena dentară trebuie să înceapă acasă, de la cele mai fragede vârste. Este important ca:

  • dinții să fie șterși cu o compresă sau o periuță specială începând cu primul dinte apărut;
  • părintele să ajute copilul la periaj până în jurul vârstei de 7-8 ani;
  • să se folosească pastă de dinți cu fluor în cantități adaptate vârstei;
  • copilul să fie obișnuit cu rutina de dimineață și seară.

Un obicei creat devreme este mult mai ușor de înglobat în rutina zilnică.

5. Alimentația influențează direct sănătatea orală

Consumul excesiv de zahăr, sucuri acidulate și gustări lipicioase favorizează apariția cariilor. Pe de altă parte, alimentele bogate în calciu, fosfor și vitamine (lactate, legume, fructe, ouă) contribuie la dezvoltarea unor dinți sănătoși.

Obiceiurile alimentare echilibrate, asociate cu o bună igienă, formează baza unui zâmbet sănătos în copilărie și mai departe, în viața adultă.

6. Fluorizarea și sigilarea dinților – metode moderne de prevenție

Medicul stomatolog poate recomanda, în funcție de risc, aplicarea de fluor topic sau sigilarea dinților. Aceste proceduri sunt simple, nedureroase și cresc considerabil rezistența la carii.

Concluzie

Dinții de lapte nu sunt doar un “intermediar” până la cei permanenți. Ei joacă un rol activ în sănătatea generală a copilului, în dezvoltarea sa emoțională și fizică. Ca părinți, este important să le acordăm atenția cuvenită și să construim, încă de mici, obiceiuri care vor dura o viață.